Mă
adresez, cu respect și încredere, ostașilor, de la soldat la
general, atât activi, cât și rezerviști și în retragere, din
toate structurile Sistemului Național
de Apărare, tuturor celor care au îmbrăcat
sau încă
mai îmbracă
haina militară!
Mă
adresez celor care consideră
Armata și întregul
organism militar, în ansamblul lor, ca fiind o FORȚĂ
respectabilă,
pusă în
slujba Poporului Român
și României!
Mă
adresez celor care sunt încă sub juramânt
și drapel!
Camarazi,
De
26 de ani, din cauza iresponsabilității
conducătorilor noștri, de la toate nivelurile, asupra noastră
planează
stigmatul vinovăției
și al neputinței.
Vinovăție,
deoarece pentru câțiva simțiți
iresponsabili și incompetenți, Armata, în ansamblul ei este
condamnată, mai voalat sau mai direct pentru crimele din ’89.
Aceasta, în condițiile în care, dacă se dorea cu adevărat, se
puteau indica, fără putere de tăgadă,
acei câțiva care au greșit…și
se mergea mai departe…dar nu s-a vrut și plătim
cu toții.
Până
când? O parte dintre acei “smintiți” au fost avansați
și promovați,
deși
au compromis ONOAREA și DEMNITATEA militară. Neputință,
deoarece în ciuda acțiunilor
indubitabile în folosul poporului și țării, Armata
a fost tratată
cu dispreț
de conducătorii
vremelnici, a fost marginalizată
sistematic, prin subfinanțare
și politizare la vârf.
Iar ea, ca instituție
de forță,
nu a reacționat
pe măsură.
De ce? Deoarece, cu mici excepții,
cei care au avut prerogativele conducerii s-au dovedit fățarnici,
duplicitari și chiar trădători, abandonând
valorile supreme ale Armatei, mulțumindu-se
cu favoruri mărunte,
stele, trese, titluri și cu funcții
nemeritate. De ce? Deoarece foarte mulți
dintre cei cu adevărat competenți,
militarii
de carieră
de toata isprava, au ales confortul și stabilitatea, alteori
schimbarea. Mulți
au acceptat să
părăsească
“sistemul” sau au fost fortați
s-o facă,
lăsând
în urmă
un organism bolnav, aidoma societății
din care Armata își
trage seva și puterea, legitimitatea și sprijinul. Au fost
demonetizate și batjocorite spiritul de castă,
patriotismul, dar în special onoarea
și demnitatea militară.
Suntem
noi, militarii,
o castă
care să
fie manipulată
și umilită
la nesfârșit?
Oricât
am acuza scenarii și conspirații
mondiale, dar fără a le ignora, răul
cel mai mare, produs în ultimul sfert de secol acestei țări
și poporului său,
își
are rădăcinile
aici, în interior. Acest lucru a fost posibil din cauza lipsei de
implicare a oamenilor de calitate și de bună
credință,
a patrioților
adevărati, din toate domeniile. Dar și a convingerii, greșite
în opinia mea, că
alții
trebuie s-o facă.
Armata
a încetat
să-și
asume rolul de Apărare a țării!
Oamenii politici, dar în special guvernanții,
i-au dat o altă
întrebuințare,
i-au deturnat misiunea sacră.
Au trimis trupe în teatre de operații
de peste mări
și zări.
Au asistat cu fățărnicie
la defilare. Au compromis programele de pregatire și înzestrare.
Ostașii
noștri si-au lăsat
sângele
pe meleaguri străine.
Armata și-a
pierdut rolul de echilibru și descurajare regională.
Dar asta e problema istoriei și a justiției,
probabil.
Rezultatul:
avem o țară
cu care greu ne mai putem mândri,
o populație
segregată
și nefericită,
dezrădăcinată,
în majoritate pauperizată,
cu mari probleme de educație
și sănătate,
lipsită de
viitor.
Deși “în Europa” și în NATO, nu reușim să găsim direcția și forța de a intra cu adevărat între țările moderne, civilizate, prospere. Avem o Armată după “chipul” societății românești: bolnavă, slab educată, lipsită de tehnologie, incapabilă să facă față amenințărilor prezente și viitoare.
Deși “în Europa” și în NATO, nu reușim să găsim direcția și forța de a intra cu adevărat între țările moderne, civilizate, prospere. Avem o Armată după “chipul” societății românești: bolnavă, slab educată, lipsită de tehnologie, incapabilă să facă față amenințărilor prezente și viitoare.
Cei
care ne-au “pastorit” sau încă o mai fac ne-au mințit,
ignorat, furat, bajocorit, ne-au trădat,
pe noi ca militari și nația
română
întreagă…E
timpul și sper că
nu e prea tarziu, să
ne ridicăm
și să
spunem
răspicat,
GATA!
E
timpul să ne întoarcem la începuturile democrației, în anul de
grație 1990 și “cu mintea românului cea de pe urmă”, să
stabilim ce am greșit, să dăm startul reconcilierii și să
îndreptăm lucrurile…cât încă se mai poate…
Camarazi,
Cei
care au avut interesul să
ne dezbine, să
ne slăbească,
pe unii chiar să-i
omoare prematur, trebuie să
înțeleagă
că
suntem o FORȚĂ,
iar FORȚA
rezidă
în UNITATEA noastră. Vă
propun să
lăsăm
orgoliile, egoismul și interesele meschine și să
ieșim
din casă
pe 24 ianuarie 2016, adică
de ZIUA UNIRII, pentru a dovedi că
suntem militari adevărați,
capabili și hotărâti
să
reacționeze
și alături
sau în fruntea societății
civile, să
schimbe obiceiurile proaste ale guvernanților
și aleșilor
în toate garnizoanele! La structurile reprezentative ale guvernului
și parlamentului, din teritoriu (pentru cei care nu vin la
Bucuresti). Civilizat și demn, aspru și determinat! Punând
mai presus de orice ONOAREA militară! Respingând
orice formă
de provocare!
Dacă
nu ne apărăm
singuri ONOAREA
și DEMNITATEA militară, drepturile și obligațiile
noastre, NIMENI nu o va face. Cadrele active, neavând
dreptul legal, cadrele în retragere fiind la o vârstă
(poate) prea înaintată,
rolul de “detașament
precursor” revine rezerviștilor.
Refuzăm
această
misiune nobilă?
Refuzăm
mobilizarea?
Raspunsul
de ZIUA UNIRII !
Cei
dintre noi care se lamentează
că
prin acțiunile
noastre “nu se rezolvă
nimic”, cei care se simt nereprezentați
de sindicate, asociații
și federații,
trebuie să-și
învingă
comoditatea și să
își
arate intențiile,
hotărârea,
dar și capacitatea de a schimba lucrurile. Pentru că
nu există
categorie socioprofesională
mai aptă
ca noi, militarii,
să
lupte.
Trebuie doar să ne (re)organizăm și să trecem la treabă. Iar de ZIUA UNIRII din acest an poate fi ÎNCEPUTUL! Nu e momentul ideal, nu e calea pe care militarii să-si rezolve problemele, dar dacă vom alege căldura sobei, ratăm cu siguranță ultimul tren.
Trebuie doar să ne (re)organizăm și să trecem la treabă. Iar de ZIUA UNIRII din acest an poate fi ÎNCEPUTUL! Nu e momentul ideal, nu e calea pe care militarii să-si rezolve problemele, dar dacă vom alege căldura sobei, ratăm cu siguranță ultimul tren.
Cei
care totusi, din motive obiective, nu pot participa la acțiunile
noastre să ne susțina așa cum pot, de la distanță și în mediul
virtual, iar noi le vom fi recunoscători!
Mă
adresez, cu respect și încredere,
în mod special rezerviștilor valizi din Bucuresti, afiliati sau nu:
Veniți
în Piața
Victoriei de ZIUA UNIRII, începând
cu ora 10.00! Noi trebuie să
fim “fruntea”. Să
arătăm
militarilor din țară
și tuturor cetățenilor
că
suntem mai mult decât
niște
“boșorogi
burtoși
și blazați”,
că
merităm
cu prisosință
pensii militare de stat (nu speciale), că
prin venele noastre încă mai curge sânge
românesc
și nu avem de gând
să
plecăm
din această
lume fără să
fim siguri că
lăsăm
țara
pe mâini
bune.
Veniți
să
protestăm
pașnic,
pentru ONOARE și DEMNITATE MILTARĂ!
Veniți
cât
mai mulți!
Veniti,
ACUM ori NICIODATĂ!
Cu stimă și încredere,
Col.
(r) Edmond Milea
Ofițer
român în rezervă, neafiliat sindicatelor, asociațiilor și
partidelor, sătul să stea deoparte .
Salut initiativa si felicit initiatorul!
RăspundețiȘtergerePana pe 24.01 urmeaza sa ne intalnim pe 11.01 la Palatul Parlamentului. Nu inteleg totusi de ce la Parlament si nu la Cercul Militar, ca doar acolo este Casa Ostirii active si de rezerva.
Trebuiesc facuti pasi spre unitatea cadrelor de rezerva, pentru binele cadrelor active si a viitorului Armatei Romaniei.
Sa speram ca totul va avea un final dorit si nu vom asista la o confruntare intre orgolii.
Multumim pentru feedback! Intalnirea de pe 11.01 este organizata de Federatia Militarilor din Romania (FMR). Participam si noi cu 12 "neafiliati". Speram sa-i convingem pe toti de nevoia UNIRII si a sprijinului camaraderesc. Numai bine!
ȘtergereIN IAN. 1990 LUCRAM INTR-O U.M.(DET. DE CONSTRUCTII NR. 9 ) DIN GARNIZOANA BRASOV .ATUNCI AM VIZIONAT IN UNITATE UN DOCUMENTAR CU EVENIMENTELE DIN DEC. 1989 DIN BRASOV IN CARE PRINTRE ALTE PROBLEME AM VAZUT SI CATIVA MILITARI DIN BG.V.M. MORTI IN ACELE IMPREJURARI TRAGICE . TOTI ERAU IMPUSCATI CU PRECIZIE IN FRUNTE LA CURBURA CASTII IAR IN SPATE CAPUL ERA EXPLODAT !!!!!!!!!!!!! SE VORBESTE DESPRE MORTII DIN DEC. 1989 , DAR DESPRE MILITARII MORTI ATUNCI NU AM AUZIT VORBIND PE NIMENI NICIODATA .DE CE SI CINE ARE INTERES SA ASCUNDA ACEST ADEVAR ?????? FELICITARI PENTRU ACEASTA INITIATIVA ABSOLUT NECESARA .
RăspundețiȘtergereVa multumesc pentru comentariul dvs. Asta incercam sa provocam: aflarea adevarului, ridicarea "valului" care ne acopera si invinovateste pe toti. Sa punem punct odata pentru totdeauna acestui capitol sangeros si sa mergem mai departe.
ȘtergereAm onoarea,
RăspundețiȘtergereDoresc sa vin in Bucuresti pe data de 24.01.2016. Cu cine trebuie luat legatura pentru a nu se produce incurcaturi care sa dea aspectul de dezordine si amatorism.
Am onoarea sa va salut,
ȘtergereVa rog sa trimiteti un mesaj la adresa: pensionari.militari@yahoo.com si veti fi inregistrat. Mentionez insa ca inregistrarea participantilor nu e obligatorie. Subliniez ca la ZIUA UNIRII e bine sa participe numai cine simte ceva pentru onoarea si demnitatea militara, pentru tara! Va sunt recunoscator pentru decizia dvs.